Comunicat de presa
Alex Găvan – două noi tentative de a urca vârfuri de peste opt mii de metri fără oxigen suplimentar și fără șerpași în 2014: Everest și Dhaulagiri.
Alpinistul Alex Găvan, unul dintre performerii de top ai României la altitudine extremă, a avut în această primăvară două tentative de a urca două vârfuri de peste 8000 de metri fără oxigen suplimentar și fără sprijinul serpașilor: prima ascensiune românească fără oxigen suplimentar a Everestului-8850m și Dhaulagiri-8167m.
Expediția pe Everest a lui Alex Găvan a avut loc în aprilie 2014, aceasta fiind a doua sa încercare de a urca acest munte, după cea din 2009. Alpinistul a ajuns în Tabăra de Bază (5360m) pe data de 15 aprilie și a intrat în programul de aclimatizare. Pe data de 18 aprilie 2014, în jurul orei 6 dimineața, o avalanșă s-a produs la altitudinea de 5800 m, intre Tabăra de Bază și Tabăra 1, într-o zonă periculoasă, denumită căderea de gheață Khumbu, omorând 16 ghizi șerpa, în ceea ce este considerată a fi cea mai mare tragedie din istoria muntelui. La momentul producerii avalanșei, Alex Găvan nu se afla pe Everest, fiind într-o ascensiune de aclimatizare pe un alt munte din zonă.
Tragedia din 18 aprilie a dus în Tabăra de Bază nu doar la o atmosferă încărcată de durere pentru pierderea Șerpașilor, ci și la o situație conflictuală, de natură politică și la o anumită nesiguranță. În acest context, Alex Găvan a decis retragerea de pe Everest. In același timp, expedițiile de pe partea sudică a muntelui au fost anulate.
”Chiar dacă fac parte dintre puținii alpiniști care urcă pe vârfuri de peste 8000 de metri fără oxigen suplimentar și fără sprijinul Șerpașilor, respect ghizii locali pentru munca periculoasă pe care o depun pe acest munte, pentru a asigura un trai familiilor lor. Am participat la ceremonialul organizat în memoria lor și la diverse discuții care au urmat acestei tragedii. Consider că un optmiar nu se urcă cu orice preț, ci cu respect pentru munte și pentru oamenii locului. Am simțit că în acel moment muntele trebuia lăsat să se liniștească și odată cu el și oamenii. Comercializarea Everestului a făcut ca, într-un fel, să fie doar o chestiune de timp până când o astfel de tragedie să se întâmple. Simt că acest munte s-a înfuriat foarte tare de această dată, și nu fără motiv. Repet mereu că munții nu se urcă doar cu pioleți și cu colțari, ceea se putem avea cu toții, ci mai ales cu smerenie”, a explicat Alex Găvan decizia luată.
Alex Găvan în Tabăra 2(6400m) de pe Dhaulagiri
Din echipa de pe Everest mai faceau parte Andrew Lock (singurul australian ce a urcat toate varfurile de peste 8000 de metri, o veche cunoștință a lui Alex) și peruvianul Victor Rimac.
Înainte de a coborî de pe Everest, Alex Găvan și-a pregătit, cu toate provocările logistice ce decurg din a organiza din mers o nouă expediție, ascensiunea pe un alt optmiar – Dhaulaguiri (8167m), cunoscut și sub denumirea de ”Muntele furtunilor”, avându-l ca partener pe Victor Rimac.
Alpinistul a ajuns în Tabăra de Bază de pe Dhaulagiri pe data de 4 mai și si-a continuat procesul de aclimatizare început în zona Everest urcând în Tabăra 1 în ziua de 8 mai. Pe 9 mai, Alex Găvan a ajuns în Tabăra 2 (6400 de metri). Pe fondul agravării condițiilor meteorologice (viscol puternic, căderi masive de zăpadă, risc crescut de avalanșă), desi prognozele meteo ale tuturor echipelor anuntau mai multe zile de vreme bună, cât și al unor probleme de sănătate ce adeseori pot apărea la asemenea altitudini, alpinistul a oprit ascensiunea, pentru a evita expunerea la un risc ce nu mai putea fi gestionat.
Vârful Dhaulagiri(8167m)
"Intotdeauna prioritatea mea este să mă întorc viu și întreg acasă, din fiecare expediție în care merg. Nu îmi privesc ascensiunile prin prisma competiției cu muntele. Ideea de a cuceri muntele este incompatibilă cu filosofia mea de viață. Fiecare tentativă de a urca un optmiar este un prilej de a învăța și de a mă îmbogăți sufletește. Fiecare ascensiune este unică și presupune o abordare extrem de contextuală. Mă voi reîntoarce pe cele două vârfuri”, a declarat alpinistul.
In ultima sa expediție himalayană, pe 30 aprilie 2013, Alex Găvan a realizat, fără a folosi oxigen suplimentar și ajutor din partea șerpașilor, prima ascensiune românească a vârfului Shisha Pangma – 8027m.
Proiectul a fost posibil cu sprijinul: TotalSoft, Intercapital Invest, Certinvest (Parteneri), al Zitec (Partener IT), al BDD Strategy, Accountess, World Class, Suplimente.ro, Sanador (Suporteri).
Despre Alex Găvan
Un promotor al urcării celor mai înalte vârfuri din lume “prin mijloace corecte”, Alex a escaladat până acum cinci vârfuri de peste 8000 de metri din Himalaya, fără să utilizeze oxigen suplimentar și fără să apeleze la sprijinul șerpașilor.
Alex Găvan a escaladat trei dintre cele cinci vârfuri în premieră pentru România:
- Shisha Pagma (8027 m) – în 2013, când a reușit să supraviețuiască miraculos aproape 48 de ore în așa-numita ”zonă a morții” (la peste 7000 m)
- Makalu ‐ (8463m) – în 2008
- Gasherbrum 1 (8068m) – în 2007
- Pe vârfurile Manaslu (8156m) – în 2011 și Cho Oyu (8201m) – în 2006, Alex a realizat cea de-a doua ascensiune românească
- A fost și a rămas până în acest moment cel mai tânăr român care a ajuns pe un optmiar, Cho Oyu, în 2006, la 24 de ani.
Imaginile video de pe vârfurile celor cinci munţi pot fi vizualizate la adresa
http://alexgavan.ro/mountaineer.
Performanțele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin merite și distincții:
- A primit “Gold Medal for Merit in Sport” (Spania – 2008)
- A primit de două ori titlul ”Sportivul român al anului pentru alpinim la mare înălțime”, din partea Federației de Alpinism și Escaladă și alte două nominalizări la aceeași distincție
- Este ambasador al World Wildlife Fund în România.
Pentru că a urca munți de peste opt mii de metri înseamnă să mai mult decât performanță fizică, Alex Găvan transformă fiecare experiență trăită în Himalaya, pe optmiari, în surse de inspirație și de motivare pe teme de leadership, viziune, strategie, tactică, valori, în cadrul unor discursuri inspiraționale pline de forță. Peste 25 000 de persoane au participat la discursurile sale, în mod special CEO, manageri, persoane cu funcții de conducere din diverse domenii, dar și studenți și tineri în căutare de repere.
În lume sunt 14 vârfuri de peste 8000 de metri, variind între 8027 m (Sisha Pangma) şi 8850 m (Everest). Toate aceste vârfuri se află în Asia Centrală, în regiunile de graniţă dintre Nepal, India, Pakistan şi China, în munţii Himalaya şi Karakorum.
Peste 95% dintre toate ascensiunile pe vârfuri de peste opt mii de metri sunt făcute cu ajutorul buteliilor de oxigen. La peste 7000 m, aclimatizarea devine imposibilă, iar corpul uman începe uşor să moară cu fiecare clipă petrecută acolo, alpiniştii numind drept „zona mortii“ tot ceea ce depăşeşte respectiva altitudine. La 8000m, concentratia de oxigen din aer este de doar o treime din cea intalnita la nivelul marii iar supravietuirea este posibila doar pentru o perioada de timp extrem de scurta.
“Climbing mountains Outside is climbing mountains Inside”
